omagiu unui scriitor

Ura,mila si dispret.
Toate comprimate,sunt neplatitul pret.
Datorat de toti,in fata cerului inalt.
Sufar,urlu si tip.
Traiesc in lumea surzilor si scrisul nu m-ajuta.
Sunt ca si inexistent,reflect lumina si...
Si nici ei nu ma percep.
Sunt pierdut in oceanul de furie si dispret ce se revarsa
Din ce in ce mai des.
Ma simt inecat.
Si cufundat in stres,teama si neputinta
Ce ma inghite ca nisipul miscator,
Inamic ne-nvins al lumii soarelui.
Nici trisatul nu-mi foloseste la nimic.
Astazi,acum,doar fuga e solutia.
Ar fi,daca ai avea si un refugiu.
Dar in lumea-n care orice...
Refugiu devine inchisoare
Si victima calau,
Unde mai poti fugi?
Oare mai are rost?
Scaparea...pare fara sens
Si sfarsit.
Fara un paradis al meu...
Totul e pierdut.
In mine si din mine.
Sunt un vulcan de tunete si fulgere
Creat in timp.
Intr-unul scurt,
Pe un drum abrupt.
Am ajuns ce imi doaream
Si ce nu sufeream
Un om fara suflet...
Fara un suflet chinuit in timp si spatiu.
Nasterea,o minune a vietii.
Acum,o regret.
Si ma regret.
Dar timpul nu imi este aproapte.
Desi ma scurg,incep sa mor,pas cu pas.
In pasii celor din jur,
Pierduti in amurg.
Ultima picatura
Zace nestinsa in adancuri
Sfarsitul va veni,
Dar nu din ei.
Din mine,cu ratiune
Si recunostinta
Voi fi un afis pe un perete
Al tristilor pasageri ai lumii
Vii dar moarte.
Nu vreau sa ma regasesc.
Atunci,voi fi pierdut
Regasit,suferinta-si...
Va face cale-n calea mea.
Vom deveni iar...
Unul.
Voi fi gol,pustiit.
Dar continuu.
Asemeni timpului
Ce prin fata ochilor-mi trece...
Neuitat
Si de uitat.
Dorintele-mi ,ca fulgii de nea
Au apus in noroiul orasului
Pacatosilor.
Durerea ce-o inspir
Imi umple plamanii
De un gol amar.
Parfumul zorilor ...
Al norilor aduce zile bune.
Cu tristeti mai adanci si mai usturatoare
Trecutul,ieri mult urat,
Azi va fi iubit,dorit.

pentru tine

"pentru cei mai multi,eram 2 bune prietene care nu-si gaseau locul pe lumea asta si numai cativa credeau ca stiu adevarul ...despre noi dar noi eram singurele care cunosteam adevarul adevarat, ca habar n-aveam ce ni se intamplase, dar ca era ceva destul de frumos"
Stii tot atat de bine ca si mine ca asa e....Din pacate...timpul nu a fost tocmai de partea noastra...Si a durut si poate inca mai doare...Dar...Poate ca de data asta timpul ne va fi amic si va sterge cu buretele durerea,lasand in urma numai ce a fost frumos...Te-am iubit,te iubesc si te voi iubi...
Pacat doar ca sunt incapabila de a fi sincera....
Regret.

Pentru mine-posturi multiple intr-unul singur

Postul asta este pentru mine.
Marti,a fost o zi foarte tare!Am fost,cu cateva colege de scoala si un coleg,la un concert unde...nu prea aveam de gand sa merg,but hey,wtf?De ce sa nu ma duc?Am facut un mic calcul care la sfarsit mi-a dat cel mai bun rezultat posibil:CATERINCA! Asa ca am decis sa mergem toti.Zis si facut! Prea tare!!! Sugababes rocks!Evident numai cu gasca potrivita...

If it makes you happy...It can't be that bad....If it makes you happy...Then why the hell are you soo sad?

Vin,revin si intervin

M-am dus,am fost,am facut,am stat si am plecat.Am revenit si am intervenit.Am gandit,mintit si dezmintit.Am iubit,am ras,am plans,am urat,am suferit,am zacut ...mi-au fost taiate aripile si apoi...am renascut din propria-mi distrugere.Am zburat din nou!

Sunt cine sunt sau vreau sa fiu cine sunt?

Deci,asadar si prin urmare sa vedem ce iese..Daca ploua,ma imbrac in alb,daca e vineri,nu mai pot de cald,daca as putea,de ce nu as putea?Daca mi-ar iesi,de ce nu as reusi?Hm...Sa ne gandim..Poate pot.Poate vreau.Poate stiu.Poate visez.Poate doresc.Poate...poate.

Daca azi,e doar o poarta deschisa spre ieri

Mai stai pana maine...Am decolat,am zburat,am plutit,m-am prabusit...M-am aprins ca un meteorit intrat in atmosfera...Si am gresit drumul de alergat spre vis...Dar maine mi s-a deschis altul...Am avut o zi...Am mers pe ea...Am calcat pe cadavrele viselor trecute si pe embrionii viselor viitoare.
Stelele care cad,nu pier...se duc pe un alt cer.

Eu,sinele sau eul?

M-am nascut,deci exist.Gandesc,deci ma gasesc.Caut,gandesc,razgandesc,rascolesc si inmormantez.Mor si invii in timp record.Ma simt ca nou si imbatranit.Ura ce-o iubesc e iubirea ce-o traiesc.Apar,sunt,devin si revin.Trec,tac,apar si reapar.Tac si dispar.

Noi.Pauza.Tu si Eu

Eram noi.A urmat petarda care s-a aprins mult mai devreme...Am ratat momentul...Am ratacit drumul si am ajuns in time-out...1-0 pentru tine.Ravasire,durere,lacrimi pana in zori.Liniste in teama si disperare si dispret.Devenisem TU si EU.Nu mai eram NOI.Apoi,dintr-o minune divina sau o increngatura a Ariadnei...Sau poate o greseala a sabiei prea putin ascutite a lui Damocles...S-a intamplat metamorfoza.Coconul de durere a devenit fluture de placere si iubire.Si NOI a renascut,din lacrimi de durere,ura patimasa si cenusa iubirii puse pe..."stand-by".


Iubesc,ma iubesc,vine vara...Sunt vara.

So asa mai trece un an

A mai trecut ceva timp...De cand? Pai nici nu stiu exact...De cand te stiu?De cand ma stiu?De cand am crescut?Ieri,Ziua Educatorului (si a Mediului,din cate am inteles ulterior...) deci zi libera...fara scoala (cum vor fi multe de acum pana in septembrie...).M-am intalnit cu Sabina,Viktor si Fane.Locatia noastra? Hm... Cismigiu...Am fost pe la Ruine,am vazut cateva episoade din Smallville...am facut caterinca si apoi...? Si apoi?Pai...stai sa vezi...Ne-am mutat pe malul lacului,langa o salcie...Poate tocmai cea a amintirilor dese si rare si pierdute in spatiul cotidian.Activitati?Pai...Toti cei care erau cu barca pe lac erau...Usor novici intr-ale vaslitului... ;)) Mergeau toti cu barca invers...Moment care mi-a amintit de ziua in care,impreuna cu Isuzu,mi-am salvat camasa de la iminentul inec in lacul Herastrau .Apoi,am trecut la una dintre cele mai intelectuale si mature activitati:pescuit de mormoloci cu o punguta mica pt alimente.A fost taaaare!!!!Apoi,am zis ca ar fi cazul sa mergem...Okay...Pe o alee,ne-am intersectat cu niste unii pusti care imparteau afise (probabil de lene sa nu le mai lipeasca ) .Okay...Le-am luat,in ideea sa le pastram (eu si sabina).Le-am rulat,cu intentia de a le depune in ghiozdane.Nenoroc...Au devenit instantaneu "Laser frate!"..Da,ne-am batut cu ele,mai ceva decat copiii mici...Iar undeva,pe o banca destul de apropiata,un mosulica nu mai putea de ras...Hm,ce bine,cu siguranta i-am inseninat ziua!Deci am facut o fapta buna!Finalul zilei?Cum era de asteptat...Din 4 ,am devenit 2...Am reusit sa imi scap o buna prietena din anostul si chinuitorul butoi cu melancolie!
Bucura-te copile!O meriti!
In concluzie?
Traiasca Ziua Mediului!
Cea pe care am avut-o noi ieri!!!!

yupiiiiiiiiiiiiii

Salutare salutare...de pe meleagurile unui proaspat MAJOR...Ce draguuut...Si astfel,trupele copilariei dispar un negyra timpului adult...Dupa o dimineata furtunoasa...cu un cadou mai mult decat incredibil...am decis sa nu mai las nimic sa imi strice ziua.ca e ZIUA MEAAAAAAAAAA!!!!!!!!!!!!
In concluzie...
LA MULTI ANI MIEEEEE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

AM DOAR OPTISPE ANI,SUNT NEBUNA IUBESC SI (NU) AM BANI!!!!!

Mai tii minte?

Cine se simte...E bine-venit(a) sa citeasca.
Acum doua veri..la un sfarsit de semestru 2..stateam..n pragul examenului...fumam si mancam bomboane de ciocolata...si mere in zile insorite intr-un parc ce ne era atat de cunoscut...aveam deja "banca noastra",catelul pe care il hraneam din cand in cand,atunci cand aparea pe langa noi...Era complicele nostru..Doamne..Cred ca ne asculta toate prostiile pe care le debitam uneori...unde sunt zilele alea?unde s-a scurs tot timpul care mai ieri era:toata viata? De ce a disparut brusc?Cine a tras covorul de sub picioarele nostre?Sau poate ca a zburat singur?Sau l-am alungat?Cine poate sti?Numai eu sau numai tu.Sau numai noi.Mi-as dori...Nu sa dau timpul inapoi...Doar sa il opresc..Intr-o joi...sa-i dam drumul din nou doar cand o fi sa ne despartim...Am iubit,iubesc si voi iubi.Cat imi va permite starea de pur egoism in care ma gasesc si ma regasesc pururea.La multi ani tie,inaintea mea...
La multi ani si mie...
La multi ani noua!Sa ne traim!

Iata-ma inapoi,inainte...

Iata-ma deci iar aici...intr-o postura vag asemanatoare celei de acum mai muult timp,adica aproximativ un anisor.Un anisor in care...la unele capitole,am crescut,la altele...Pot spune cat se poate de sincer ca am cam "dat in mintea copiilor".Incerc din rasputeri sa ma abtin de la maturizare...de la a trece pragul Acela si de a incepe sa vad reversul medaliei copilariei.As prefera sa imi mentin perpetua stare ce infantil.De copil nou-nascut,care vesnic renaste,cu descoperirea fiecarei jucarii noi.De unde si de ce traditia tembela ca la 18 ani,cand ii implinesti,varsta asta devine "varsta majoratului".De unde si pana unde?Faptul ca esti,intr-adevar,conform legii nu inseamna ca legea se si aplica in cazul fiecaruia.Eu,cel putin...M-as lipsi foarte bine de "majorat(at)."Sunt mai bogat?Stiu mai multe?Mi se revarsa brusc peste gene si sprancene marele sac al Cunostintelor? Sau butoiul Constiintei?Cu ce e mai presus varsta asta celorlalte?Ma lipsesc.Cel putin spiritual..Pentru ca fizic...Nu am ce-i face...Ma paste..Si asta peste vreo 2 saptamani.Atta ette...Trebuie facuta si asta,nu?