Plecase intr-o seara ,tarziu,spre casa.Trecusera 3 luni de cand era jumatate.Tot atatea luni de cand soarele rasarea numai pentru a apune,lasand totul pustiit si amar in urma lui.Atat timp de cand cafeaua de dimineata isi schimbase gustul,culoarea,rostul.Ii scrisese Ei 5 scrisori.Pe toate le-a pastrat insa.A incercat sa o uite.Sa si-o stearga din memoria afectiva.A reusit atat de bine,incat pe zi ce trece se gandea mai mult la Ea.Nu o cautase.Azi,hoinarea pe strazi,cautandu-si parca drumul spre locul ce candva era "acasa" iar de 3 luni era " o casa".Se cam ametise de la vinul pe care il bau:acelasi vin pe care il beau impreuna candva.
A ajuns acasa.De cum a intrat,i-a simtit parfumul de mosc si prezenta plina de vitalitate."Sunt beat.Sunt atat de beat incat pana si eu ma ...Ptiu!La dracu'!Nu mai e!Pricepi?A plecat!!!" isi tipa singur in tacerea apartamentului.S-a asezat pe jos,pe covorul moale.Si-a lasat capul pe genunchi si a inceput sa ingane cantecul pe care altadata il fredonau impreuna dimineata.
Un sarut pe crestetul capului.Si atingerea calda a persoanei iubite.Era Ea.A vrut sa spuna ceva.Ea i-a acoperit gura,ochii,nasul,obrajii de sarutari patimase.Prima noapte de dragoste.
Era duminica.Soarele rasarise de ceva timp.S-a trezit in pat,privind in gol cerul albastru pe care il iubeau.Si-a amintit:"Ea!A fost aici...Sunt un betiv.Nu mai beau vin!".S-a ridicat din pat si a pasit calm,un calm mai mult trist decat prevazut,spre bucatarie.La usa,l-a intampinat mirosul de cafea cu migdale.In bucatarie,un zambet mai mult decat iubit si care astazi intrecea soarele in stralucire.
"Esti frumoasa!"
"Sunt o proasta."
Si o imbratisare in tacerea ce devenise deja cantecul deunazi fredonat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu