A venit.In sfarsit.Acea vara pe care o tot invocam de atatea ori pe zi...Cred ca as fi ajuns sa ii soptesc numele mai des decat as fi respirat.Am privit pe geam de dimineata cum cerul se umfla si isi acopera obrazul cu salul cenusiu al ploii.Am zambit si m-am lasat in valul dormitarii.Si m-am trezit visand cu ochii intredeschisi,genele-mi devenisera un ecran.Ce film am vazut?O productie veche,de vara.In reluare,desigur.Parca m-as intreba "de ce".Dar pe de alta parte parca nu m-as obosi.Unde au fugit toate chipurile pe care le priveam zile intregi si pe care le ascultam povestind vrute si nevrute,dar mai ales tacand si soptindu-mi aventuri cu miros de scortisoare si cirese.
Mi-e dor si nu stiu.De ce,de cine,de cand..
Poate mi-e dor de umbra unui inel pe o fila a cartii ce o iubesc.De o papadie intr-o zi cu soare.De un clopotel ce s-a plimbat prin Sinaia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu