Se spune ca totul incepe si se termina exact dupa bunul plac al fiecaruia.Oare acest lucru se intampla si cand ne raportam la ceilalti?La persoane dragi,dulci,prezente sau pierdute?
Curiozitatea mea este una de copil,de nou venit intr-o lume pe care mai mult nu o inteleg decat o pricep..Pf,asa de aiurea e cand lumea nu se invarte decat in jurul axului egoist pe care si l-a creat fiecare...Cum poti sa sustii ca iubesti si totusi...sa nu o faci?Poti fi un demagog al iubirii?Sau al simulacrului cu care ne-am obisnuit?
Mai stii tu,omule de azi,sa iubesti?Sa faci orice pentru cineva,dar iubindu-te si pe tine?Iubirea nu inseamna egoism...inseamna doar sa fii tu.Cu un strop de grija pentru sufletul celui pe care sustii ca il vrei alaturi.Vrei sa primesti,trebuie sa si daruiesti,macr putin.Da,ti se vor fura sarutari si imbratisari,insa cele care vor conta cu adevarat si vor dainui in timp sunt numai si numai cele pe care tu le vei oferi.
Mai stim sa oferim?Sa fim sinceri fara sa ne gandim automat la profitabilitate?Am putea oare sa renunta la acel gand "dau,trebuie sa iau"?Vom invata oare sa iubim fara sa cersim iubire?
Oare?Oare..Oare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu