Astăzi zidesc castelul de nisip.
Nu îl pot dărâma,nu am curaj..
Dar îl pot îngropa
în clipe apuse şi sori înecaţi de mare.
Într-un vertij total de negru şi albastru
m-am pierdut.
Nu ştiu
Nu pot
Nu am.
Doar visez.
Şi cad şi pic.
De sus şi de mai sus.
Tremur şi mi-e frig.
Dar tot cad
din frică în coşmar şi-amar.
Eram.Nu mai am nimic
din ce simţeam.
Şi fug,şi plec,şi
Stau.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu