Oare cine ar fi crezut ca vechea zicala care spune foarte clar ca "cine are noroc la carti,n-are noroc in dragoste" este cat se poate de adevarata? Eu in nici un caz nu as fi crezut...Dar se pare ca e valabila...Eh...sau poate doar...cine stie?Poate cei care se descurca la jocurile de carti sunt doar mult prea patimasi in restul timpului?
Oare mama are dreptate cand spune ca sunt o fiinta pragmatica? Hm...Ma indoiesc...Si am auzit-o de prea multe ori spunandu-mi ca nu pun pasiune atunci cand tin la cineva...Cred profund ca greseste...
Pun prea multa pasiune..Si sunt patimasa in tot ce fac...Si da,stiu ca asta nu imi aduce decat necazuri,insa....ce sa-i faci?Omul pana nu isi face damblaua...Nu se lasa...Si daca mai exista si un strop mai mare de orgoliu,amestecat cu un usor simt al raspunderii cand vine vorba de razbunarea care devine de la un punct inconstienta....Too bad...Nu am ce sa ii fac...
Cuvantul compromis...Da,il stiu,ii stiu definitia de DEX,insa...
"Totul sau nimic" si "Now or never"....imi sunt mai mult decat apropiate...Da,poate nu stiu ce e aia rabdare...Dar pana mea...De ce sa am rabdare cand as putea muri si maine? Si daca am rabdare si maine nu mai vine?La ce bun?Ma consoleaza cu ceva faptul ca am avut rabdare? Sau ca am tacut atunci?Sau ca m-am prefacut?
Hey,let's face it: what goes around comes around...
Oare cand doi oameni se cearta...Al cui suflet ramane ciuruit? Ma intreb...Cum e mai bine? O cearta a unui cuplu sa semene cu un simplu schimb de opinii contradictorii sau o adevarata furtuna?
Nu stiu...Dar cred ca impacarea (in cazul in care survine ) e mult mai dulce dupa o tornada decat dupa o adiere pala de vant...
Si daca eu ba da si tu ba nu? Si daca eu vreau aici si tu acolo?Si daca eu te iubesc si tu nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu