sâmbătă, 7 iunie 2008

omagiu unui scriitor

Ura,mila si dispret.
Toate comprimate,sunt neplatitul pret.
Datorat de toti,in fata cerului inalt.
Sufar,urlu si tip.
Traiesc in lumea surzilor si scrisul nu m-ajuta.
Sunt ca si inexistent,reflect lumina si...
Si nici ei nu ma percep.
Sunt pierdut in oceanul de furie si dispret ce se revarsa
Din ce in ce mai des.
Ma simt inecat.
Si cufundat in stres,teama si neputinta
Ce ma inghite ca nisipul miscator,
Inamic ne-nvins al lumii soarelui.
Nici trisatul nu-mi foloseste la nimic.
Astazi,acum,doar fuga e solutia.
Ar fi,daca ai avea si un refugiu.
Dar in lumea-n care orice...
Refugiu devine inchisoare
Si victima calau,
Unde mai poti fugi?
Oare mai are rost?
Scaparea...pare fara sens
Si sfarsit.
Fara un paradis al meu...
Totul e pierdut.
In mine si din mine.
Sunt un vulcan de tunete si fulgere
Creat in timp.
Intr-unul scurt,
Pe un drum abrupt.
Am ajuns ce imi doaream
Si ce nu sufeream
Un om fara suflet...
Fara un suflet chinuit in timp si spatiu.
Nasterea,o minune a vietii.
Acum,o regret.
Si ma regret.
Dar timpul nu imi este aproapte.
Desi ma scurg,incep sa mor,pas cu pas.
In pasii celor din jur,
Pierduti in amurg.
Ultima picatura
Zace nestinsa in adancuri
Sfarsitul va veni,
Dar nu din ei.
Din mine,cu ratiune
Si recunostinta
Voi fi un afis pe un perete
Al tristilor pasageri ai lumii
Vii dar moarte.
Nu vreau sa ma regasesc.
Atunci,voi fi pierdut
Regasit,suferinta-si...
Va face cale-n calea mea.
Vom deveni iar...
Unul.
Voi fi gol,pustiit.
Dar continuu.
Asemeni timpului
Ce prin fata ochilor-mi trece...
Neuitat
Si de uitat.
Dorintele-mi ,ca fulgii de nea
Au apus in noroiul orasului
Pacatosilor.
Durerea ce-o inspir
Imi umple plamanii
De un gol amar.
Parfumul zorilor ...
Al norilor aduce zile bune.
Cu tristeti mai adanci si mai usturatoare
Trecutul,ieri mult urat,
Azi va fi iubit,dorit.

Niciun comentariu: